Ticker știri

În căutarea apelor calde de la Polul Nord

zfj031

Obsesia explorării Arcticii a condus în 1845 la naufragiul vasului Franklin care a costat viaţa a 120 de oameni. Exista o posibilitate destul de mare ca Tegetthoff, vasul de lemn cu motor cu aburi şi navigat de doi lupi ai mării- Karl Weyprecht și Julius Payer, să se confrunte cu acelaşi sfârşit tragic.

Cu aproape 15 ani înaintea celebrei misiunii Belgica, expediţia Austro-Ungară către Polul Nord şi-a început călătoria din Bremen pe 13 iunie 1872 pentru a investiga o convingere neconfirmată ştiinţific a secolului al XIX-lea, legată de existenţa unei mari polare calde care s-ar fi aflat la nord de gheaţa arctică. Aşa cum şi Payer a notat în jurnalul de bord “dorinţa noastră era să ajungem în Pasajul Nord-Estic, însă obiectivul imediat a fost explorarea mărilor şi ţinuturilor din nord-estul Arhipelagului Novaia Zemlia”. Ipoteza echipajului cum că ar găsi ape calde, lipsite de gheaţă, s-a dovedit a fi una greşită, pe 21 august 1872, la vest de Novaia Zemlia, Tagetthoff a rămas înţepenită într-o banchiză şi a plutit în derivă, prinsă în gheaţă, timp de câteva luni în direcţia nord-vest. Marinarii s-au spetit întreaga vara să elibereze vasul din capcana de gheaţă, dar fără izbândă. Un an mai târziu, pe 30 august, 1873, liniştea vieţii de zi cu zi a fost întreruptă de un eveniment de o importanţă majoră. Risipirea ceţii a dezvăluit în depărtare profilul unei noi insule, un peisaj enorm de munţi şi gheţari pe care căpitanii l-au denumit după Împăratul Austriei, Franz Josef. În primăvara anului 1874 au început să caute noi soluţii de evadare, iar, în cele din urmă, echipajul a decis să abandoneze nava care le-a fost casa timp de doi ani. Au pornit la drum pe bărcile de salvare, încărcate cu provizii cât să le ajungă pentru 90 de zile. Temperatura aerului la suprafaţa gheţii era de -50 de grade. Erau torturaţi de sete şi de viscolele care îi încetineau şi le limitau vizibilitatea. Când credeau că nu mai au nicio şansă de supravieţuire, drumul li s-a intersectat cu două îmbarcaţiuni ruseşti de pescuit. Trecuseră 96 de zile de când părăsiseră vasul Tagetthoff.

Cu toate că întoarcerea echipajului acasă a fost sărbătorită cu surle şi trâmbiţe, rezultatele expediţiei nu au fost pe măsură aşteptărilor. Opinia majoritară era că Polul Nord nu deţine o perspectivă optimistă ca infrastructură cu posibilităţi de pescuit şi vânătoare. Julius Payer considera Pasajul Nord-Estic impracticabil, în orice caz negându-i o valoare “comercială”. Pe lângă această abordare neîncrezătoare, explorările întreprinse de Payer şi Weyprecht au dus la desenarea primei hărţi a ţinutului Franz Josef, o colecţie de aproximativ 85 de insule din Oceanul Arctic, în prezent Parcul Naţional Rusesc, Zemlia Franc Iosifa.

Anunțuri
Despre andreeadanescu (45 de articole)
Media & Public Relations on the serious times, lover of beautiful things on my free time.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: