Ticker știri

Schiați și in Carpați

Întâlnirile cu pârtiile de la noi pot fi uimitoare sau din contră: e o chestiune de noroc până la urmă.

Sunteţi dat în consemn la frontieră, v-a convins frunzuliţa Elenei Udrea, vreţi să vă împrospătaţi dorinţa de merge în Austria – iată câteva motive pentru a alege o variantă locală de schi. Dar sunt şi raţiuni mai temeinice: aveţi la dispoziţie doar un weekend, sunteţi începător, aveţi nostalgia locurilor familiare…

Adevărul este că am rămas în urma Europei şi la acest capitol, după noi or fi doar Malta şi Grecia. În plus, zăpada e mai capricioasă, se întâmplă să vină pe la sfârşitul vacanţei de iarnă, când nu mai are nimeni nevoie de ea. Ca accesibilitate, perioada ideală e, de fapt, când nu e zăpadă, pentru că numai atunci nu apar acele cumplite probleme de trafic pe Valea Prahovei şi alte şosele montane. Pârtiile sunt cam scurtuţe, lung este în schimb timpul de aşteptare la teleschi, mai ales când cete vesele de hăndrălăi ţi se bagă în faţă. şi totuşi… Când cobori de la Babele spre Peştera, alunecând în imensul amfiteatru al Văii Ialomiţei printre munţii bătrâni, simţi că te naşti din nou. De neuitat rămân slalomurile printre pâlcurile de brazi de la Arieşeni sau Straja, ori coborârile pe Sulinar, la Poiana Braşov. Sau ce bucurie ai ca înainte să iei startul de la Clăbucet-plecare să admiri spectacolul abruptului Bucegilor, parcă cioplit în bronz… Iar cînd, înfrigurat şi flămând, ajungi la baza pârtiei, unde, dacă nu acasă, poţi tu mânca un mic sau bea o ţuică fiartă? Fie pârtia cât de rea… Hai deci să trecem în revistă ABC-ul pârtiilor din România.

Arieşeni
Se află în }ara Moţilor, la 950 m altitudine, pe şoseaua ce leagă Alba şi Câmpeni de Oradea. Pârtia, recent omologată, are o suprafaţă de 4 hectare şi coborâri cu grad diferit de dificultate. O alta se va inaugura curând. Pensiuni, centre de închiriere echipament. Vârtop e lungă de 1000 m, cu 220 m denivelare şi nocturnă. Teleschi 770 persoane/oră, 5 lei, orar 9-22.

Azuga
Nu face numai celebra bere, dar are şi o pistă de schi la 950 m. Pârtie bună, cu sezon decembrie-martie, omologată de FIS. Sorica are 2.100 m lungime, 560 m denivelare, zăpadă artificială, nocturnă. Printre instalaţiile de transport pe cablu care se regăsesc în Azuga se numără: telegondololă, telescaun, teleschi, miniteleschi, babysky. Preţul unei călătorii dus-întors cu gondola este de 25 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii. Închirierea unui set complet de schi este aproximativ 40 de lei.

Băişoara
Pârtia cea mai apropiată de Cluj, la numai 50 de kilometri. Cam aglomerată în weekend. Sezon de 4 luni, 1.200 m lungime, nocturnă, teleschi 4 lei, 9-17.

Bâlea Lac
Făgăraşul te întâmpină cu creste severe, cu adevărat alpine. Bâlea Lac se află la 2.034 m. Hotel de Gheaţă, dar altfel, facilităţi de cazare cam puţine. Schi de agrement se face pe lângă cabană sau pe traseul de 14 km al şoselei. Pe scocul Bâlea, până la cascadă există posibilităţi de schi extrem. E zona ideală pentru schi de primăvară, printer brânduşe, unde te duci între două partide timpurii de mare. De la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac, telecabină 3.800 m, 9 lei un drum. Şi, trebuie s-o spunem, în Valea Bâlea există risc mărit de avalanşe.

Borşa
Staţiune din Maramureş, la poalele Munţilor Rodnei, la 850 m. Frig, zăpadă, aşadar sezon până în aprilie. Pentru cei interesaţi, precizăm că aici se află o trambulină naturală de 50 de metri. Cele patru pârtii au diferenţe de nivel bune, în timp ce pentru schiorii adevăraţi există pârtia Olimpică, de 3.000 m lungime şi 650 m denivelare, aproape un regal când e zăpadă neîncepută. Teleschi şi telescaun:  Brădet, Puzdrele, Poiana Ştiol, Vf. Ştiol. Are o privelişte elveţiană, cu panoramă spre Bucegi şi Piatra Craiului. Au fost recent inaugurate două pârtii, de nivel uşor şi mediu, cu teleschi. Puţine, faţă de puzderia de pensiuni.

Buşteni
Staţiune unde vine muntele peste tine. Sezon până în aprilie, pârtii pentru începători, avansaţi şi locuri bune pentru schiul extrem. Babele-Peştera, deservită de telecabină, are 3.000 m lungime şi 600 m denivelare. Pârtia Calinderu are 300 m denivelare şi e lungă de 1.200 m; zăpadă artificială şi nocturnă. Se poate schia şi pe pârtiile Gura Diham, Babele, Piatra Arsă, Silva, care sunt uşoare, sau pe Boncu, Omu, Caraiman, Valea Cerbului, cu nivel mare de dificultate.

Cârlibaba
La 36 km de Vatra Dornei ai parte de o surpriză plăcută: o pârtie de 1.600 m lungime, 207 m denivelare, deservită de două teleschiuri. E bine să ai maşină şi să-ţi rezervi cazarea din timp.

Cavnic
Staţiunea Cavnic îţi oferă pârtii de schi cu toate gradele de dificultate: Roata, pe o lungime cumulată de 6 km, deschisă în fiecare sezon – de regulă, timp de cinci luni – şi Icoana. Din 2009, pârtia „Roata 1“are şi instalaţie nocturnă.

Harghita-Băi
Din cauza iernilor geroase, sunt ani în care zăpada se menţine peste 160 de zile. Câteva pârtii uşoare, cu schilifturi, două centre de închiriere, pistă de snowboard cu 5 trambuline – e cât se poate de civilizat.

Izvorul Mureşului

Staţiune de iarnă, cu o pârtie de 600 m lungime, teleschi cu 15 lei pe zi.

Mogoşa
În Munţii Gutâi, are o lungime de 2.200 m şi o denivelare de 520 m. Grad de dificultate mare, cu teleschi la 500 m şi telescaun la 1.500 m. În weekend e rost de coadă.

Muntele Mic

Mini-staţiunea aflată la 1.525 m în Munţii }arcu are zăpadă peste 5 luni pe an, cadru natural frumos şi e preferată de timişoreni. Pârtia Nordică are 1.400 m, pista Valea Soarelui, 1.500 m; ambele au teleschi.

Păltiniş
E considerată cea mai veche (1894) şi mai înaltă (1.450 m) staţiune montană. Cele 7 pârtii, cu lungimi ce variază între 5.000 m (schi-fond) şi 450 m, cu denivelări de maximum 240 m, sunt deservite de telescaun şi teleschi. E locul preferat de sibieni .

Parâng
Staţiune în plină dezvoltare, cu iz de parvenitism, lângă Petroşani, are pârtii de nivel mediu, lungi de 1.100 m, dar şi 2.400 şi 2.500 m, cu teleschi şi telescaun.

Poiana Braşov
Postăvarul e un munte mic, dar voinic. Aşa se face că poiana aflată la poalele sale nordice, lângă Braşov, la 1000 m altitudine, a căpătat cea mai mare faimă, cu 9 pârtii, de la uşor la greu. Unele sunt deservite de telecabină şi telegondolă, altele de teleschi. Are, bineînţeles, zăpadă artificială şi nocturnă. Pârtia Lupului, dificilă, are 2.860 m lungime şi 775 m denivelare, iar Sulinarul, ceva mai uşor, are 2.440 m lungime şi 645 m denivelare. Drumul Roşu, pentru începători, are 4.600 m lungime şi este în curs de îmbunătăţire. O altă pistă se va da în folosinţă din Postăvaru spre Valea Râşnoavei, făcând legătura cu telegondola din Poiană.

Predeal
Staţiune cu faimă internaţională, aflată la 1100 m. Dispune de 9 pârtii, diferite ca dificultate. Pârtiile Cocoş, Clăbucet-plecare şi Sub teleferic au denivelări de circa 400 m şi lungimi de 2.250- 1.200 m. Clăbucet Şcoală şi Clăbucet Sosire sunt ideale pentru începători. Apropiate de gară, cu diverse facilităţi: telescaun, teleschi, nocturnă, zăpadă artificală. Pârtii uşoare găseşti la Cioplea, Gârbova şi Trei Brazi. Se va finaliza o legătură între Clăbucet-plecare şi Gârbova. Superb, scump, capricios climatic.

Rânca
În Munţii Parâng, de 700 m lungime, cu nivel mediu şi teleschi.
Semenic
Alt loc preferat de timişoreni. Are câteva pârtii: Crucea de Brazi şi Semenic, cu denivelări moderate; Goznuţa e grea. Ultimele au teleschi. Există şi pârtii de slalom uriaş şi slalom special.

Sinaia
Staţiune vestită, cu ofertă turistică bogată şi cu instalaţii de transport pe cablu. Pârtiile cu o dificultate uşoară sunt Valea Soarelui, cu o lungime de 1.180 m, Drumul Vechi, de 5.000 m, Poiana Stânii Regale, cu 250 m. Pârtiile cu dificultate medie sunt Drumul de Vară şi Vânturiş, iar cele cu dificultate mare – Carp, cu o lungime de 2.500 m, Papagal şi Valea Mioriţei.

Stâna de Vale
În inima Apusenilor, deci cam departe de localităţi, găseşti o pârtie cu teleschi, de 550 m, cu 80 m denivelare. În pauze te răcoreşti cu Izvorul Minunilor, aflat în patria lui.

Straja
Într-un decor alpin sălbatic şi atrăgător, minerii din Valea Jiului au amenajat câteva pârtii foarte bune: Comexim, uşor, 650 m, Platoul Constantinescu, uşor, 1.742 m, Platoul Soarelui, lung de 700 m. Există şi slalom special cu nocturnă, greu, şi slalom uriaş, mediu. Toate au teleschi. Straja e renumită pentru pre- ţurile decente şi prin lipsa aglomeraţiei. Alte pârtii se află la Izvoare, lângă Baia Mare, în staţiunea Sovata, la Cheile Buţii şi Râuşor în Retezat, Durău, la poalele Ceahlăului, Fântânele, în Apuseni, Gura Râului, în Haţeg, Feleac, în Cluj… Şi or mai fi, dar cine le-o mai şti?

Adevărul este că suntem încă în perioada de pionierat, nu am îmblânzit iarna cum se cuvine: unde e mai aproape şi mai la îndemână e aglomerat şi devine automat periculos, iar unde e mai sălbatic, nu ştii la ce să te aştepţi. Nimeni nu-ţi asigură bunăstarea schiurilor, aşa că cel mai bine ar fi să le închiriezi, pentru că plugurile şi tunurile de zăpadă nu prea sperie gheaţa şi pietrele. Şi poţi da nişte ture pe cinste chiar dacă sunt zile care nu promit mare lucru. Aici e bine pentru că este mereu aproape de casă şi pentru că, dacă te rogi cu pioşenie înainte, s-ar putea să ningă mult şi bine.

Despre schi in anii ‘70
Proiectul primei staţiuni de schi la nivel european din ţară a fost gândit de Ceauşescu în persoană, care vedea la Bâlea Lac mulţi kilometri de pârtii şi instalaţii pe cablu, patinoare, trambuline şi piste pentru sanie. Poate dacă nu ar fi fost acaparat de Casa Poporului şi de alte megalomanii, l-ar fi terminat. Instalaţiile aveau prevăzută o capacitate de transport de 5.600 de persoane pe oră. Se calculaseră 40 de kilometri de pârtii de schi alpin întinse pe 23 de trasee şi alţi 53 de kilometri de pârtii de schi nordic şi promenadă. Ceauşescu mai voia şi şase trasee cu pârtii de bob şi 35 de kilometri de pârtii de motoschi, un patinoar natural la Bâlea Lac şi altul artificial la Glajerie, o trambulină de sărituri pe schiuri la Bâlea Cascadă. Un proiect megaloman, care ar fi ignorat realităţile climatice şi topografice, într-o zonă bântuită de avalanşe cumplite. Dar în anii ’70, prioritare au fost alte proiecte, aşa că singurul lucru care a fost pus pe picioare a fost telecabina de la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac.​

Revista NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA, iarna 2010-2011​

Poze: Oana Jinga

Anunțuri
Despre andreeadanescu (45 de articole)
Media & Public Relations on the serious times, lover of beautiful things on my free time.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: