Ticker știri

Festinul din jurul unei mese internaționale

Unul dintre marile avantaje atunci cand calatoresti sau traiesti pentru mai multa vreme in afara zonei tale de confort este, evident, bogatia de experiente noi care ti se iveste la tot pasul. Am fost unul dintre acei oameni norocosi care a avut prilejul sa locuiasca departe de casa, peste mari si tari, mai precis la 2000 de km departare, in Olanda, punctul de oprire a fost Rotterdam. Orasul in sine este un eveniment, o explozie cosmopolita de culori, de rase, de miasme, cel mai mare port de desfacere din Europa. Rotterdamul este o combinatie ingenioasa de arhitectura veche si futurista cu zgarie-nori ce orneaza linia norilor, un oras in zigzag, vibrant, dar care pastreaza totusi din urma unei nostalgii suferinde din timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial, cand i-a fost ras de pe fata pamantului unul dintre cele mai frumoase centre orasenesti pe care le-a vazut vreodata Europa. In timp ce inima orasului ramane doar in amintiri si poze, Rotterdamul a stiut sa se reinventeze intr-o citadela moderna si tanara care sta ca un strajnic neobosit la poarta de intrare din si inspre Europa.

Pentru mine Rotterdamul este orasul international prin excelenta, este gazda a peste 177 de nationalitati, nu degeaba a fost numit, si pe buna dreptate, “Manhattan-ul de pe raul Maas”. Dar nicaieri nu puteai cuprinde mai bine aceasta diversitate decat in piata locala ambulanta care isi deschidea portile in fiecare marti si sambata in chenarul format de cartierul Blaak si Cubic Houses. Bucatele imbietoare erau la fel de numeroase ca si vanzatorii, fiecare de alta nationalitate si culoare, strigand catre cumparatorii grabiti atat pe limba lor cat si in olandeza. Insistenti, daca nu iti prindeau atentia, recurgeau la alte viclesuguri, te urmareau sa degusti, iti ambalau halca de carne sau condimentele in folii cat mai stralucitoare, te intrebau de vreme, de starea ta, orice de dragul comertului! Totul sfaraia, in unt, in grasime proprie, in uleiuri care de care mai condimentate, in piata plutea un miros imbietor de carnati, creveti, branza, paine coapta, pui roscovan la rotisor, un adevarat festin de care nu-ti mai vine sa te mai dezprinzi vreodata. Branzeturile stau aliniate ca niste soldatei rotofei afumati in uniforme galbene, asteptand pe cineva sa se incumete sa taie o bucatica din ele. In jurul meselor improvizate, piata nu mai e piata, ci devine un restaurant ambulant care fosneste in bataia vantului olandez puternic si a hartiilor inmuiate de caldura si sosuri. Nu o sa vezi niciodata atat de multi olandezi stransi laolalta intr-un local decent din centrul orasului, stiu ei ce stiu, aici se pot manji dupa pofta si desfata pentru doar 3-4 euro. Pana si branza olandeza care este mandria lor nu e nicaieri, in niciun magazin cu dichis, mai bine maturata si mai rumena decat in aceasta piata provizorie.

Atunci mi-am dat seama ca probabil pietele si bazarele sunt la fel peste tot in lume, iti anima un sentiment familiar, de “acasa”, pe care nu il vei gasi niciodata pe strazile unui oras necunoscut. Mersul la piata era una dintre placerile pe care mi le rezervam in Rotterdam, numai acolo ma puteam confunda cu localnicii sau cumpara cele mai aromate si mai delicioase bucate proaspete, iar de cele mai multe ori plecam, spre fericirea mea, deja satula si satisfacuta dupa atatea degustari si adulmecari pe care, cu timpul, am inceput sa nu mi le mai refuz de rusine.

Al doilea moment preferat de care imi aduc aminte perfect a fost tot unul legat de mancare. Am avut din nou norocul ca, pe langa faptul ca eram un rezident roman intre alte 176 de nationalitati, sa imi si desfasor activitatile printre alti 25 de oameni, fiecare venind din alt loc de pe glob. Pentru a ne intelege mai bine culturile, ne-am gandit sa organizam la inceput o cina festiva internationala unde fiecare ar fi venit cu cate un fel de mancare specific tarii din care provenea. Si uite asa ne-a gasit o zi ploioasa de sambata, in apartamentul unui colege frantuzoaice, pe toti insirati si uitandu-ne cu ochi curiosi, urmarind imprejurul unei mese plina ochi cu cele mai felurite bucate pe care si le poate imagina cineva. Apartamentul era decorat dupa specific olandez, de un minimalism absolut, monocrom, insa masa contrasta atat de puternic prin culorile bogate, tipurile de farfurii si ambalaje, incat arata ca un pom de Craciun cu beculetele aprinse pe langa un perete alb, complet gol. Privirea mi-a trecut de la o salata thailandeza rosiatica cu bucatele aromate de pui, orez si porumb (am fost avertizata ca e foarte iute), la felii de branza cipriota, halloumi, gratinata, cu sos de ulei de masline si dovlecei, la souvlaki imbietor, bitterballen fumegande, o tocanita usturoiata incredibila de vita din Venezuela, supa tarator din Bulgaria acompaniata de o placinta banita crocanta, apoi un soi de aperitiv pakistanez cu fasole si rosii si tot asa pana la celebrele clatite frantuzesti si omlette du fromage pregatite de gazda noastra cu cubulete picante de branza frantuzeasca cu mucegai si vin spumos. Eu am participat cu o mamaliguta cu branza si smantana si am facut si niste chiftele care au avut mare trecere, la mamaliga recunosc ca s-au uitat mai lung pana sa se hotarasca daca sa o incerce sau nu.

Acest festin a fost unul dintre cele mai pretioase momente petrecute in Rotterdam, cu totii am fost de acord cand am rememorat peripetiile noastre, cu un picior fiind deja pe drumul de plecare inapoi spre casa. Fiindca in jurul unei mese se leaga cele mai incinse conversatii si amintiri. Exact asa este si Rotterdamul, un oras curat si simplu in aparenta, dar care a avut inteligenta de a se colora si de a deveni scanteietor prin oamenii si mancarurile sale. Ei i-au dat o a doua viata.

 

Anunțuri
Despre andreeadanescu (45 de articole)
Media & Public Relations on the serious times, lover of beautiful things on my free time.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: