Ticker știri

Plăcerile Împărătesei Sisi

a584ae6229a05b03d0d47f50f4794df0_mpărăteasa Elisabeta a Austriei  wikipedia.orgDeparte de palatul regal, descoperim o altă Elisabeta: călătoare, narcisistă, neobişnuită.

A rămas în istorie ca o împărăteasă de o frumuseţe enigmatică, măcinată de melancolie, ghinionistă şi prinsă într-o căsătorie regală pe care nu şi-a dorit-o niciodată. Însă, a fi cea mai importantă femeie din stat vine cu multe privilegii ataşate, de care Elisabeta s-a bucurat pe deplin, înconjurându-se de o lume mai puţin sufocantă, de cu totul altă factură decât cea de la Curte, un anturaj de excentrici, aventurieri, vagabonzi, maseuri şi coafeze care aveau s-o însoţească mereu în călătoriile sale prin lume, departe de vitregiile casei imperiale.

Sosirea la Viena

Majestatea Sa Ducesa Elisabeta Amalia Eugenia sau simplu Sisi, cum o alintau  apropiaţii, s-a născut în 1837 în ajunul Crăciunului, în oraşul Münich din Bavaria, fiind al patrulea copil al familiei Wittelsbach, de origine princiară. Elisabeta a dovedit încă din copilărie un temperament original, trăind departe de protocolul rigid de la Curtea regală, fiind în mare parte influenţată de caracterul libertin al familiei în sânul căreia a crescut. Îşi petrecea timpul liber în natură, ducând o viaţă simplă, călărind şi compunând poezii. Stătea mult în compania tatălui său, un prinţ bonom, care își dorea să fugă cu circul. Elisabeta ajunge la curtea din Viena pentru prima oară în august 1853, pe când avea 15 ani, însoţind-o pe sora sa mai mare, Helena, în ceea ce urma să fie o cerere în căsătorie a tânărului moştenitor al coroanei imperiale, Franz Josef. Sisi nu a fost niciodată pregătită să devină guvernatoare, toate aceste atribuţii ar fi revenit în mod natural surorii sale, Helena. Însă întâmplarea a făcut ca, în acea zi, împăratul să se îndrăgostească fulgerător de Elisabeta, nemaipărăsind-o niciodată pe această femeie cu părul arămiu, fascinantă şi totuşi fragilă, în venele căreia curgea în bună parte sânge maghiar. La puţin timp după ce s-a celebrat căsătoria, Elisabeta îşi va manifesta făţiş firea autoritară şi independentă, refuzând să se integreze în eticheta constrângătoare de la Curte. Nu avea niciun control asupra noii vieţi din Viena, atât ca împărăteasă, cât şi ca tânără mamă, căzând mereu pradă bârfelor şi răutăţilor celor care o înconjurau zi de zi. Considera că singura ei armă de apărare în faţa celorlalţi era păstrarea tinereţii veşnice, ce-i dădea o încredere de sine imbatabilă, având impresia că frumuseţea era singurul element din viața sa pe care îl putea ține sub control.

O Împărăteasă austriacă adoptată de Ungaria

În contradicţie cu realitatea de la Curte, poporul o adora, mai ales maghiarii care i-au acordat titlul de “Trandafir de Bavaria”. Însă, între ea şi Franz Josef se instala pe nesimțite o răceală apăsătoare, cei doi având firi total incompatibile, iar, după naşterea în 1868 a ultimului lor copil, Mariei Valerie, vor duce vieţi separate. Împăratul o critica adesea, era meticulos, rece şi neglijent faţă de ea, punctual, afişând gesturi automate, fiind crescut în spirit cazon, în timp ce Elisabeta era impulsivă, nevrozată, excentrică şi cu inclinaţii artistice. Franz Josef nu va găsi niciodată o cale de a o înţelege.

Viaţa suveranilor, atunci când erau împreună, şi acest lucru se întâmplă destul de rar, se desfăşura între castelele Laxenburg şi Schönbrunn, în imensele încăperi mereu supravegheate de servitori, care erau lipsite de cel mai elementar grad de confort, intimitate şi igienă şi pe care Sisi le dispreţuia cu înverșunare. În caietul de însemnări zilnice, Sisi va porecli Palatul Habsburgilor, “Kerkesburg”, înseamnând temniţă în maghiară. Plictisită şi simţindu-se din ce în ce mai slăbită, Sisi fuge numaidecât în Ungaria, ţara de care se simte atrasă prin ascendenţă şi pe care o va aprecia mereu pentru muzica tradiţională, dansurile populare, dar şi pentru aspiraţiile de independenţă şi o ură evidentă faţă de austrieci. O impresionau ideile republicane, ca pe fiul ei, Rudolf, în aşa măsură încât începe să frecventeze mediile revoluţionare care aveau ca principal obiectiv separarea Ungariei de Austria. Sisi se implică din ce în ce mai mult în viaţa politică, înconjurându-se de însoţitori şi aristocraţi de origine maghiară, stabilindu-şi ca reşedinţă principală castelul Godollo de lângă Budapesta, primit în dar de la poporul maghiar după încoronarea cuplului ca Regi ai Ungariei în iunie 1867.

În căutarea frumuseţii eterne

Având o înălţime de 172 de cm şi o greutate de 50 de kilograme pe care a încercat să şi-o menţină cu disperare întreaga viaţă, Sisi era o apariţie zveltă şi destul de ciudată în rândul curtenilor. Împărăteasa prefera rochii şi veşminte simple, drepte, care îi scoteau în evidenţă silueta, rareori se farda, fiind o apărătoare vehementă a frumuseţii naturale. Fiecare reşedinţă era dotată cu o sală de gimnastică cu echipament şi oglinzi unde practica în fiecare dimineaţă exerciţii fizice, fiind, de asemenea, o călăreaţă pasionată. Îi mai plăcea să se plimbe ore întregi prin pădure sau să vâneze în Anglia şi Irlanda. Elisabeta practica un cult al frumuseţii, dar în cazul ei, de multe ori acesta friza straniul, cu ore întregi dedicate îngrijirii, pieptănării şi coafării părului său nemaiîntâlnit de lung. Franziska Feifalik era coafeza care o însoţea mereu, devenind o asistentă personală, organizându-i întreg programul după acest ritual. În timp ce servitorii se ocupau de părul ei, Sisi îşi petrecea timpul învăţând limbi străine, vorbea fluent engleză şi franceză şi se descurca în greacă modernă şi maghiară. Vizita adesea azile unde erau internaţi oameni cu boli mintale de care era absolut fascinată, fiind convinsă că şi ea, la rândul ei, suferea de depresie cronică şi melancolie, moştenite pe linie paternă. Folosea adesea creme şi măşti de faţă pentru a împiedica apariţia ridurilor, făcea băi aromate şi dormea fără pernă, pe un pat tare, învelită în prosoape îmbibate cu oţet pentru a-şi menţine silueta şi ţinuta. După ce a împlinit vârsta de 30 de ani, a refuzat să mai pozeze pentru vreun artist sau fotograf, astfel încât imaginea sa publică să nu fie întinată de inevitabila înaintare în vârstă. Suspectată că ar avea o tuberculoză incipientă, doctorii o sfătuiesc să plece pentru recuperare într-o ţară cu o climă caldă, ea optând pentru Insula Madeira unde îşi va petrece timpul jucând cărţi, cântând la mandolină şi desfătându-se cu scrieri din domenii ca istoria şi filosofia. A manifestat o preferinţă pentru poetul german încă neconsacrat, Heinrich Heine, căruia îi colecţiona toate scrisorile cu versuri. A încercat să devină şi ea poetă, închipuindu-se în rolul personajului Titania din opera lui Shakespeare. Multe dintre versurile păstrate fac referire la teme precum călătoriile, romantismul grecesc şi comentarii ironice vizavi de membrii dinastiei de Habsburg.

Moartea violentă a fiului său, Rudolf, în drama de la Mayerling, îşi va lăsa amprenta asupra împărătesei: se va îmbrăca numai în negru şi va începe o viaţă de călătorii, mereu în căutarea liniştii interioare, locuind în diverse ţări, departe de familia sa. A vizitat sub nume false tărâmuri destul de neobişnuite pentru capetele încoronate ale acelor vremuri, de la Insula Corfu, Budapesta, Veneţia, Germania, Istanbul, Riviera Franceză până la Maroc, Algeria, Malta, Egipt, Geneva, şi Bad Ischl, în Austria.

În vizită la Băile Herculane

Sisi, însoţită de Franz Josef, a sosit pentru prima dată la tratament la băi în 1884, cu ocazia inaugurării canalului navigabil Porţile de Fier. A revenit şi în alţi ani (în total de 5 ori) incognito, locuind într-o reşedinţă particulară, Vila Elisabeta (actuala Casă de Cultură). Vizitele ei pentru tratamente la Băile Herculane au dat naştere la tot felul de anecdote locale, legate de preocupările zilnice ale unui oaspete cu sânge albastru, de pildă, o poveste despre un itineraru imposibil de parcurs spre un loc numit „La Ciocane”, unde Sisi a vrut cu tot dinadinsul să ajungă. Au fost mobilizaţi 80 de muncitori pentru a construi un chioşc pe vârful muntelui, aşa încât împărăteasa să poată lua masa acolo a doua zi. Sisi obişnuia să discute cu femeile din zonă despre obiceiuri şi tradiţii locale, cutreierând pădurile şi bucurându-se de stilul de viaţă specific sejurului balnear. În timpul acestor vizite, relaţia împărătesei cu Regina României, Carmen Sylva, devine foarte apropiată, cele două având preocupări comune, printre care dragostea pentru artă şi pentru lirism, dar se pare că împărtăşeau şi o dezamăgire faţă de situaţia lor conjugală, Sissi consemnându-i fiicei sale următoarele rânduri: “Carmen Sylva e foarte amabilă, amuzantă, interesantă, însă are picioarele pe pământ; ea nu mă poate înţelege, pe când eu o înţeleg şi o iubesc. Ea adoră să inventeze şi să povestească istorii, e o mare plăcere pentru ea, dar regele (Carol I) este atât de prozaic încât îi separă o prăpastie spirituală”.

Sisi, o celebritate a timpului său

În timpul călătoriilor sale, îşi va face un obicei din a-i scrie soţului său, între cei doi instalându-se o relaţie cordială. Într-un fel, Sisi a fost prima celebritate construită din relatările presei despre călătoriile sale, dând tonul în moda vremii. O interesa nespus ce părere aveau ceilalţi despre ea, dar, în acelaşi timp, era o personalitate destul de rezervată, temându-se să fie în centrul atenţiei sau să fie studiată îndeaproape. Franz Josef, la primirea veştii despre moartea fulgerătoare a Elisabetei pe când se afla în Geneva (ca urmare a asasinatului comis de un anarhist Italian pe 10 septembrie 1898) şi cunoscându-I firea nevrotică, a bănuit prima oară că s-a sinucis. La şapte zile după atentat, Sisi este înmormântată în cripta Mănăstirii Capucinilor, marcând astfel 44 de ani de domnie, cea mai lungă perioadă servită de o împărăteasă a Austriei ale cărei aspirații au fost, de fapt, să fie cel mai frumos monarh al tuturor timpurilor.

 

Anunțuri
Despre andreeadanescu (45 de articole)
Media & Public Relations on the serious times, lover of beautiful things on my free time.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: